Un ghid de pedagogie orientată spre diversitate

3.3.3 Diversitatea de gen

Sexul include următoarele trei niveluri centrale (a se vedea KJR o.J.):

  • Sexul biologic sau sexul corporal se bazează exclusiv pe caracteristici fizice. Acestea sunt atribuite sexului masculin sau feminin. Cu toate acestea, persoanele Inter*, de exemplu, au atât caracteristici sexuale feminine, cât și masculine.
  • Identitatea de gen descrie certitudinea interioară a apartenenței la un anumit gen. Factorul decisiv este conștiința de sine, conform căreia oamenii simt că aparțin identității Cis sau Trans * sau conceptelor de identitate autodeterminate.
  • La expresia de gen este vorba despre sex social, îmbrăcăminte, roluri de gen, habitus etc. Anumite comportamente sunt definite de societate drept tipic masculine sau feminine.

Socializare de gen și exercitarea genului (Doing Gender)

Doing Gender înseamnă crearea continuă a rolurilor de gen, bisexualism și a reprezentărilor predominante de masculinitate sau feminitate (vezi de Beauvoir 1985). Doing Gender se referă la socializarea genului și la însușirea și repetarea continuă a rolurilor de gen prin intermediul părinților, la grădiniță, la școală, peer-group, în media, publicitate etc.

Imediat după naștere sau înainte de nașterea unui copil, se tot pune întrebarea „Este un băiat sau este o fată?” (Cf. Butler, 2004). Nou-născutului i se dă un nume de băiat sau fată, este apelat și crescut ca fată sau băiat. Adesea, sunt sugerate îmbrăcăminte roz sau albastră și jucării, articole de papetărie și produse cosmetice. Jucăriile și hobby-urile sau tipurile de sport sunt adesea oferite, promovate sau interzise pe specifice sexului(vezi West / Zimmerman 1987, 125-151).

Majoritatea fetelor sunt pregătite pentru un rol ulterioar de mamă cu păpuși, barbies și bucătării în miniatură. Sunt educate pentru a fi preocupate, grijulii, hrănitoare, mediatoare și empatice, precum și adaptate la idealurile de frumusețe heteronormative existente de a fi sexy și zvelte. Fetele care nu se conformează rolurilor de gen sunt repede puse la locul lor.

În același timp, mulți băieți cu excavatoare, mașini, truse de meșterit și jucării tehnice, precum și sporturi competitive sunt pregătiți din timp pentru o viață profesională ulterioară, pentru interesul tehnic și al meseriașilor, precum și capacitatea de a se impune, forță, competiție și carieră. Băieții care nu se conformează ideii de masculinitate, plâng sau sunt considerați tandri și blânzi, primesc mesajul că nu sunt un „băiat adevărat” sau că sunt gay (vezi nivelul / Debus 2012, 27-42).

A fi gay are o conotație negativă, sunt ridiculizați și depreciați. Provocarea pentru băieți și bărbați de a fi puternici se reflectă în mania crescândă pentru fitness și creșterea masei musculare.

În acest fel, învățăm identitatea noastră de gen și rolul de gen aparținător, modul de comportament și parteneriatul de gen, modelele de familie etc., de la o vârstă fragedă (vezi nivel / Debus 2012, 27-42). Cerințele de gen declanșează o presiune mare asupra tuturor oamenilor pentru a se conforma modelelor de rol de masculinitate și feminitate (presiune de coerență), chiar dacă foarte puține persoane (doresc) îndeplinesc stereotipurile de rol (vezi nivel / Debus 2012, 27-42). Mai ales în perioada pubertății, dar și după aceea, această presiune a rolului de gen și idealurile de frumusețe asociate femininității și masculinității pot duce la tulburări de alimentație răspândite, mania de fitness, comportament auto-dăunător, depresie, creșterea consumului de alcool și droguri, frică, singurătate, deteriorarea performanței școlare și suiciditate. De aceea se ridică întrebarea de ce femeile și bărbații trebuie să fie așa, de ce nu toată lumea poate fi diferită în felul ei și de ce genul este de fapt atât de central în societățile occidentale. Se pune și întrebarea dacă există doar două sexe.

Diversitate de gen - Inter*

Persoanele născute cu caracteristici biologice de gen, care sunt atât bărbați, cât și femei, sunt numite persoane sexuale intersex/inter*, hermafrodite. Preluăm termenul Inter* folosit de comunitate.

Estimările peivind numărul nou-născuților Inter* sunt diferite. Inter* are multe manifestări diferite. În plus, diferitele tipuri de colectare de date din țări și un număr mare de cazuri neînregistrate fac dificilă prezentarea unei cifre exacte. Foarte răspândit este numărul după care în fiecare an 1 din 1000 de nou-născuți sunt inter*. În Germania se estimează că trăiesc aproximativ 100.000 de persoane inter* . Studiul lui Anne Fausto-Sterling din 2000 a constatat că aproximativ 1,7% dintre persoanele din întreaga lume sunt născute cu o variație a caracteristicilor de gen (vezi Amnesty International 2017). Este important de știut că inter* nu este o boală, ci o variantă complet naturală a sexului biologic.

Discriminarea persoanelor Inter* - intervenții chirurgicale de adaptare de gen

În cazul nou-născuților Inter*, intervențiile chirurgicale de adaptare de gen sunt adesea efectuate în cel puțin 21 de state membre ale UE încă de la început, care nu sunt necesare din punct de vedere medical și pentru care în general celor afectați nu le este solicitat consimțământul (vezi Hoenes / Januschke / Klöppel 2019; Klöppel 2017) . De obicei, medicii fac presiuni asupra părinților pentru a accepta intervențiile chirurgicale (FRA 2015). Aceste operații, care nu sunt necesare din punct de vedere medical, au fost criticate internațional de zeci de ani drept încălcări masive ale drepturilor omului, deoarece încalcă dreptul la integritatea fizică și mentală a celor afectați și Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (a se vedea Consiliul de Etică 2012; Persoanele Intersexuale eV/Humboldt Law Clinic Berlin 2011; Plett 2003 a/b; Voss 2012, 2014). Operațiunile de ajustare/adaptare de gen - fără acordul celor afectați - lasă adesea cicatrici, durere și o pierdere a sensibilității. Traumatismele, problemele cu tratamentul hormonal și operațiile repetate nu reprezintă o raritate (vezi Hoenes / Janusche / Klöppel 2019; Klöppel 2017). Mulți oameni Inter*suferă de pe urma intervențiilor chirurgicale și, de asemenea, nu se identifică cu sexul atribuit prin aceste operații (a se vedea Hoenes / Janusche / Klöppel 2019; Klöppel 2017).

În Decizia Parlamentului European privind drepturile persoanelor intersex la sfârșitul anului 2018 „ se condamnă cu tărie intervențiile chirurgicale de normalizare genitală și tratamentele” (2018/2878 (RSP). Statelor membre li se solicită să adopte legi precum Malta și Portugalia, care interzic în mod clar intervențiile chirurgicale nedorite asupra persoanelor Inter*. În schimb, copiii Inter* și părinții lor ar trebui să fie bine consiliați, iar protecția împotriva discriminării pentru cei afectați ar trebui să fie garantată. În Germania, coaliția guvernamentală a trecut anul trecut un proiect de lege pentru interzicerea operațiilor, care este în lucru în prezent .

Recunoașterea legală a diversității de gen - a treia stare civilă

Pentru recunoașterea diversității de gen la nivel legal, Curtea Constituțională Federală din Germania a decis, în octombrie 2017, să fie creată în mod legal o a treia înregistrare de gen, pe lângă „bărbat” și „femeie”. Scopul este de a reduce discriminarea legală existentă în legătură cu diversitatea de gen (a se vedea Buverf 2017). În ianuarie 2019, a fost introdusă o lege care a marcat a treia stare civilă „diversă” suplimentar față de „masculin” și „feminin” (§ 22 Paragraful 3 din PStG). Legea este menită să permită persoanelor inter* să își schimbe prenumele și starea civilă în documentele de identitate. În UE, legea privind recunoașterea unei a treia înregistrări de gen este o excepție. Cu toate acestea, în cel puțin patru state membre (Danemarca, Islanda, Malta și Portugalia) nou-născuții pot fi înregistrați ca fiind neutri de gen, iar în două țări (Germania și Austria), înregistrarea/înscrierea de gen poate fi „nespecificat” sau „divers” (vezi FRA 2015). În restul țărilor UE sunt recunoscuți legal doar bărbații și femeile.

Diversitatea de gen - persoane trans*/persoane transsexuale/non-binare

Diversitatea de gen este evidentă și în faptul că multe persoane din întreaga lume nu se identifică cu genul care le-a fost atribuit la naștere. Persoanele a căror identitate de gen percepută nu corespunde sexului în certificatul de naștere sunt numite persoane trans*/transgender/transsexuali/non-binari sau genderquire. Folosim noțiunea/termenul Trans*, deoarece este folosit de Communitycomunitate.

Multe persoane trans* ar dori să fie apelate cu un alt prenume, pronume și o altă formă de adresare decât cea din certificatul de naștere. Unii oameni trans* își doresc să-și ajusteze genul fizic la genul perceput mai mult printr-un tratament hormonal și o intervenție chirurgicală pentru a fi percepuți în societate așa cum se simt. Cu toate acestea, multe persoane trans* nu au asigurare de sănătate sau acces financiar la măsuri medicale, cum ar fi tratamentul hormonal și intervenția chirurgicală (vezi Fütty 2019). În Germania, diagnosticul de transsexualitate, o terapie de cel puțin 12 luni, un test zilnic și mai multe rapoarte psihiatrice sunt necesare în conformitate cu ghidurile de tratament valabile în prezent. Aceste linii directoare rigide și patologice provoacă un stres multor persoane trans*, deoarece există puțini experți care ar putea oferi sfaturi competente (vezi Bundesvereinigung Trans * e.V. 2017). De asemenea, în Elveția, este solictat un diagnostic de transexualitate, astfel încât compania de asigurări de sănătate să plătească tratamentele dorite (vezi Transgender Network /Rețeaua transgender Elveția 2016). În Lituania, operațiunile de ajustare de gen sunt permise numai în străinătate. După operații, modificările documentelor de identitate și ale certificatelor de naștere trebuie să fie solicitate unei instanțe naționale (a se vedea FRA 2015). Trebuie menționat faptul că accesul la operații de ajustare de gen în cadrul UE rămâne mai departe problematic sau imposibil și reprezintă un mare stres/o povară majoră pentru multe persoane trans*.

Recunoașterea legală a diversității de gen - Legea transgender/transsexualismului și discriminarea

În multe țări ale UE, există legi transsexuale care permit anumitor persoane trans* să își schimbe pre/numele și sexul în documentele de identificare (schimbarea stării civile). Legile transsexuale pentru schimbarea numelor și a stării civile sunt adesea pline de cerințe/condiții/condiționări.

  • În nouă țări din Europa (Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Muntenegru, Serbia, Slovacia, Republica Cehă și România) și 16 țări din întreaga lume, persoanele trans* trebuie să fie sterilizate dacă doresc să-și schimbe genul în documentele de identificare (schimbarea statutului civil) (cf. TGEU 2019). Aceasta înseamnă că nu pot avea copii și nu vor avea nici în viitor. Aceasta reprezintă o încălcare directă a dreptului omului la integritatea fizică și la familie. În Germania, până în 2011, persoanele trans* au fost nevoite să fie sterilizate ca o condiție prealabilă pentru schimbările de stare civilă (a se vedea Curtea Constituțională Federală 2011).
  • În unsprezece state membre ale UE, persoanele trans* trebuie să divorțeze pentru schimbările de stare civilă (a se vedea TGEU 2018 a).

În plus, în majoritatea statelor membre ale UE, persoanele trans* trebuie să parcurgă un proces de evaluare psihiatrică pentru a-și schimba prenumele și starea civilă, în care trebuie dovedit diagnosticul psihiatric „transsexualism” (cf. TGEU 2019). Persoanele trans* sunt patologice prin diagnosticul psihiatric „transexualism” și prin evaluarea psihiatrică, adică identitatea de gen respectivsau diversitatea de gen este transformată într-o boală. Cu toate acestea, identitatea de gen percepută nu este o boală, ci o parte importantă a dreptului la autodeterminare (vezi Seikowski 2016).

Există legi care permit persoanelor trans* și non-binare modificarea în mod legal a prenumelui și a stării civile fără diagnostic, ci pur și simplu ca un procedeu birocratic bazat pe autodeterminare existent în Argentina, Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Norvegia și Portugalia.

Legea germană a transsexualității va fi revizuită. O schimbare este necesară și deoarece din 2018, în noul catalog pentru bolile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) ICD 11 nu mai exista diagnosticul de transsexualism. Pentru aceasta, a fost introdusă categoria „Incongruență de gen” pentru persoanele a căror identitate de gen nu corespunde înscrierii în certificatul de naștere. Incongruența de gen nu mai reprezintă un diagnostic psihiatric, ci o categorie care să asigure servicii de sănătate trans-specifice, cum ar fi terapia hormonală și intervențiile chirurgicale (cf. Deutsche Aidshilfe 2018).

Discriminarea persoanelor trans*, inter* și non-binare

Protecția împotriva discriminării de gen este promulgată de legislația UE anti-discriminare. Cu toate acestea, această protecție este realizată diferit în statele membre și nu este menționată în mod expres protecția împotriva discriminării pe baza identității de gen. Doar șase state membre ale UE au luat măsurile adecvate, în alte țări persoanele trans* sunt protejate împotriva discriminării pe baza orientării sexuale. Aproape toate statele membre ale UE au înființat organisme de egalitate pentru a asigura protecția persoanelor LGBTIQ* și pentru a combate discriminarea. Cu toate acestea, sondajele arată că protecția împotriva discriminării și, de asemenea, împotriva atacurilor, urii și a violenței nu este încă suficientă (vezi FRA 2017).

Pe de o parte, persoanele trans*, non-binare și inter* le sunt refuzate structural și instituțional identitatea de gen autodeterminată. Ele sunt făcute invizibile, adesea nu există oficial: nu apar în statistici, adresări sau formulări, sunt excluse la nivel instituțional, de ex. la grădiniță, la școală, în viața profesională etc. (vezi Kalkum / Otto 2017).

Persoanele trans*, non-binare și inter* sunt, de asemenea, afectate de discriminare, excludere și nerecunoaștere interpersonală cotidiană/de zi cu zi. De exemplu, de regulă, nu sunt de obicei utilizate prenumele sau pronumele dorite. Acești oameni sunt afectați de violența verbală de zi cu zi până la cea fizică, indiferent dacă mergeți la o toaletă publică, în vestiarul sportiv, la școală, la serviciu sau în familie. Rutinele zilnice devin un impediment/obstacol major (vezi Kalkum / Otto 2017). Există, de asemenea, o discriminare foarte răspândită pe piața muncii împotriva persoanelor trans*, non-binare și inter* (a se vedea Whittle la toate 2012).

Rezultatul este șomajul amplificat/crescut, sărăcia, izolarea, problemele de sănătate, depresia și violența împotriva persoanelor trans*, non-binare și inter*. În același timp, sunt excluse structural din sistemele de asistență socială existente, cum ar fi ajutorul de șomaj, sprijinul pentru persoanele fără adăpost sau punctele de contact în caz de violență și sunt adesea acuzate de muncă sexuală, crimă și boală sau perversiune (a se vedea Fütty 2019, 115-134).

Transfobie/ trans*ostilitate precum și inter*ostilitate

Transfobia sau mai degrabă trans* și inter*ostilitatea este respingerea, deprecierea și ostilitatea persoanelor care nu îndeplinesc normele predominante de bisexualitate respectiv/sau masculinitate și feminitate (cf. Fuchs et al 2012: 8; KJR o.J.). Trans* și inter*ostilitatea nu sunt o expresie a fricii, ci mai degrabă de prejudecăți, devalorizări și ură față de oameni trans*, non-binari sau inter *. Trans* și inter* ostilitatea se poate manifesta prin violență verbală și psihologică, injurii/abuz verbal, râs, privire insistentă, excludere, pedepse etc., precum și violență fizică și sexuală (inclusiv amenințări de viol sau de moarte) (a se vedea Fütty 2019).

Sinteză

În acest capitol a introdusă dimensiunea diversității sexuale și a genului. Discriminările actuale și violența împotriva femeilor au fost evidențiate și introduse în dimensiunea diversității de gen și a diversității sexuale. În domeniul egalității de gen există multe schimbări legale și sociale pozitive în UE. Acest lucru se aplică, de asemenea, într-o măsură limitată în domeniul diversității sexuale și de gen, însă discriminarea de anvergură persistă și rămân multe de făcut pentru a obține recunoașterea de facto, incluziunea și egalitatea tuturor persoanelor, indiferent de identitatea de gen și sexualitatea lor.