5 Dimensiunea digitală
Odată cu digitalizarea vieții noastre și cu schimbările din societate, comunitate și comunicare se schimbă, de asemenea, formele de discriminare. Deși această dimensiune digitală nu poate fi cuprinsă în totalitatea ei, din cauza formatului redus al acestui manual, nu am dori să o lăsăm nemenționată și, în același timp, să ne concentrăm asupra următorului fenomen problematic în spațiul digital: discursul de ură.
Ura în mediul online
Exemple de discursuri de ură sunt sexismul și antifeminismul, rasismul anti-musulman, antisemitismul, antițigănismul, neo-nazismul, clasismul, precum și homofobia și transfobia (vezi No-Hate-Speech.de, 2019). Și astfel devine rapid limpede: discursul de ură nu îi afectează pe toți în egală măsură! LGBTIQ * (lesbiene, homosexuali, bi-, trans* -, inter* și queere) sunt afectate în special de comentariile de ură. Urmează musulmani/musulmane și femei*, precum și minorități (de exemplu, Sinti* și Romi*e). În plus, discursul de ură se aplică și celor care se solidarizează cu alte persoane - vorbesc, iau atitudine (vezi Consiliul Europei, 2011). O dată cu digitalizarea s-a redus foarte mult pragul de inhibiție pentru limbajul de ură și hărțuiala împotriva indivizilor și a unor grupuri de populație . Deoarece hărțuiala se întâmplă adesea anonim (cu conturi false, acces sub un alt nume sau alias), precum și în timp și locație independente. Persoanele și grupările nu trebuie să „își folosească fețele pentru acest lucru” și, prin urmare, pot nega responsabilitatea pentru implementarea ulterioară a actelor fizice de violență, viol și chiar crime.
Această misantropie legată de grup (vezi Groß, E .; Zick, A .; Krause, D. 2012) contrazice conceptul moral democratic de echivalență și drepturile universale ale omului și poate fi un indiciu că structurile de putere și discriminare în societate continuă să existe în mediul online.
Amestecul periculos de om și mașină
Datorită tehnologiei (cuvânt cheie: algoritmi) apar așa-numitele camere de ecou pe Internet (în special, în social media); așadar, spații digitale în care oamenii cu gândire similară se înconjoară și obțin informații din surse care corespund mai îndeaproape viziunii lor asupra lumii. În acest fel, persoanele cu o mentalitate similară pot fi găsite mai rapid și mai ușor în aceste „bule” - “Bubbles”, indiferent de locație și timp, anonim, iar cei care gândesc altfel precum și dialogul social din diferite poziții sunt blocați/ ștersi etc. (cf. Brodnig, 2016). Din păcate, sensibilizarea ne duce, de asemeneala, în situația în care nu mai examinăm atât de critic informațiile și distribuim mai repede un comentariu sau „îi dăm like” („Angry people click more!”) (Cf. Brodnig, 2018). La rândul său, acest nivel ridicat de interacțiune este iubit de algoritmii care acționează în fundal. Cu alte cuvinte: Dacă o postare (social media) are o mulțime de like-uri, comentarii sau este adesea partajată pe propria pagină, aceasta va fi afișată mai des și, cu atât mai mult, pe Facebook. Algoritmii căutărilor și preferințelor noastre fac bule de filtru (Bubbles), ceea ce înseamnă că anumite informații nu mai sunt afișate. Cu alte cuvinte, nu există nicio diferență de opinie necesară democrației și independenței față de mass-media.
Fake news și provocatori/provocatoare ca generatori de clicuri
Deosebit de problematică este această spirală, atunci când informația sensibilă provine dintr-o sursă neserioasă sau chiar un fake news, adică complet inventată. În vremurile acestea, în care post factum a fost ales drept cuvântul internațional al anului 2016 iar cel mai popular post din ultima campanie electorală din SUA a fost o informație falsă, complet inventată, acest subiect capătă o nouă semnificație.
Informațiile false polarizează, separă și deseori exploatează temerile umane și imagini ale dușmanului.. Adesea livrează vinovați și răspunsuri simple. Astfel se stârnește sau se intensifică o respingere față de cei care sunt construiți drept „diferiți” și „vinovați”, drept „făptași”, „paraziți sociali”, „teroriști” sau „perverși” (cf. Brodnig, 2016). În cel mai rău caz, această respingere poate duce la violență - în orice caz, perturbă pacea socială.
În cele din urmă, acționează asupra noastră și un alt efect: așa-numitul efect al adevărului (illusory truth effect). Acesta afirmă că, o informație devine mai credibilă, cu cât se repetă mai des. Repetarea unei informații false duce foarte ușor la o inducere în eroare. Deci, dacă oamenii citesc constant o afirmație în spațiile lor create de algoritmi sau primesc același mesaj (fals) iar și iar din diferite locuri, atunci această informație este, de asemenea, plauzibilă. Îi conferă mai multă convingere și influențează, în general, modul în care această persoană percepe lumea. Acest efect este și mai mult întărit dacă la text au fost adăugate o imagine sau o grafică, chiar dacă acestea au fost inventate sau scoase din context. (cf. Brodnig, 2016).
Contra-strategii și mișcări opuse: competență media
Nivelurile de competență ale pedagogiei orientate spre diversitate menționate în introducere sunt completate în acest punct cu competențele media. Nu este vorba doar de criticarea sursei, ci și de abilitățile tehnice (de exemplu, înțelegerea modului în care algoritmii influențează și controlează consumul de mesaje!). Este vorba despre identificarea știrilor false față de informațiile corecte, astfel încât acestea să poată fi utilizate ca bază pentru acțiune.
În afară de aceasta, trebuie acționat împotriva căutării de informații doar pe puține pagini. O posibilitate ar fi să se folosească în mod conștient surse pe care este puțin probabil ca elevii/elevele să le cunoască sau să le utilizeze ca sursă de informații. Cercetarea exemplelor în paginile verificatorului de fapte (de exemplu, Mimikama.at) creează, de asemenea, conștientizare și cunoaștere, la fel ca prelucrarea comună de cifre „autentice” cu grafice și statistici. A deveni activ este întotdeauna binevenit, poate ca parte a unei mișcări mari de No-Hate-Speech ? Materialele informaționale se găsesesc ușor online.
Dimensiunea digitalizării se prezintă la diferite niveluri în ceea ce privește sexul și diversitatea sexuală și de gen. În timp ce profesiile tehnice și computerizate nu au fost destinate mult timp femeilor*, iar fetele* și femeile* din profesiile științifice și tehnice au fost adesea discriminate și puțin susținute, deoarece acestea erau considerate domenii masculine, o schimbare a fost posibilă în ultimii ani și mai ales în generarea de digital natives în ceea ce privește tehnica și sexul. Zilele fetelor (girlsdays) la școli și universități (programe de promovare a femeilor* și a fetelor* în domeniul științelor naturii), precum și digitalizarea în școli și, în special, utilizarea zilnică și folosirea tabletelor și smartphone-urilor, în unele cazuri începând cu vârste de la copii mici sau școlari, de asemenea, accesul la dispozitivele tehnice a fost parțial modificat. Drept urmare, multe fete* și femei tinere* dețin, de asemenea, abilități foarte bune în zona tehnicii, a tehnologiei, a calculatoarelor și a lumii digitale, deoarece există mai multe utilizări zilnice și cunoștințe învățate într-un mod practic și jucăuș.
Pe de altă parte, în era digitală există mai multe forme de violență sexistă și sexualizată, care sunt larg răspândite online, care se manifestă în Online-Stalking, Online-Slutshaming, insulte sexiste și amenințări de viol în chaturi, comentarii pe Facebook sau e-mailuri. În același timp, există și mai mult activism online pentru abordarea și denunțarea sexismului, violenței sexuale, atacurilor și violurilor, după cum arată campania internațională # Me-Too.
În era digitală, are loc tot mai mult o tematizare a modurilor de viață a LGBTIQ * - pe social media, de ex. în platformele de întâlniri online, cum ar fi okcupid, în grupurile Facebook și videoclipurile YouTube care clarifică diversitatea sexuală și de gen. Prin digitalizare se facilitează găsirea unor persoane și comunități cu gândire similară, în special pentru tinerii LGBTIQ * din regiunile rurale care se simțeau deseori izolați și singuri. De asemenea, mulți tineri LGBTIQ * își procură informații despre grupuri, oferte de petrecere a timpului liber și ajutor prin mijloace online.
Pe de altă parte, dreapta politică din Europa militează tot mai mult în domeniul online împotriva persoanelor care sunt etichetate drept „diferite”, „străine”, „bolnave”, „periculoase”, „perverse” sau „criminale”. În Europa, în prezent, printre aceștia se numără atât persoanele care sunt afectate de rasism structural sau de islamofobie , cât și persoanele LGBTIQ *.
