4.3.1 Diferența salarială de gen
Una dintre cele mai importante priorități ale activității Uniunii Europene privind egalitatea de gen este reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, principiul egalității de remunerare pentru muncă egală. În medie, salariile pe oră pentru bărbați au fost mai mari cu 16,2% în 2016 decât pentru femei. Există diferențe în statele membre ale UE. România a avut o diferență de 6,0% în 2016, Austria și Germania peste 20,0% diferență la salariile pe oră (a se vedea Uniunea Europeană, 2018).
În ciuda eforturilor de armonizare a veniturilor lunare brute, diferența de remunerare între femei și bărbați a crescut semnificativ. Motivele acestor diferențieri pot fi găsite la nivelurile ierarhiei, activitățile și diferitele branșe. Studiile arată că bărbații și femeile își diferențiază alegerile de carieră în funcție de branșe. Comisia UE a stabilit că în ocupațiile, care au fost alese în mare parte de femei, există o salarizare sub medie. Aceasta nu se datorează productivității sau eficienței scăzute, ci se datorează mai ales efectelor de asociere subiective în care profesiile dominate de femei sunt subestimate. Alegerea profesiei este în cea mai mare parte marcată de stereotipuri sociale. Începând cu anul 2000, proporția persoanelor de sex feminin care studiază așa-numitele discipline MINT- matematică, informatică, știință și tehnologie a fost de aproximativ 30%. Proporția femeilor care ocupă locuri de muncă cu salarii mici, cum ar fi personalul de curățenie, vânzătoarele sau în sectorul sănătății este de obicei de peste 70%. În special, femeile tind să acorde mai multă atenție planificării familiei și compatibilității familiei și muncii decât bărbații și, de aceea, aleg mai des profesii care oferă o compatibilitate mai mare (vezi Zinke, 2014).
Alegerea ulterioară a profesiei și extinderea competențelor încep încă din școala primară. Studiul OCDE „Equally prepared for life?“ din 2009 a stabilit că între fete și băieți sunt mici diferențe de gen în științe și matematică la vârsta școlară primară, dar fetele au un avantaj la citit. În următorii ani școlari, acest avantaj al fetelor s-a extins. Băieții arată acum un avantaj la matematică, în timp ce fetele au indicat teama de eșec ca motiv al lipsei de interes pentru studiu. Din aceasta se poate trage concluzia că reducerea temerilor ar putea încuraja fetele și ar promova interesul pentru matematică. Conform OCDE, profesorii*profesoarele ar trebui să includă aceste descoperiri în clasă și să reflecte propriile atitudini și așteptări ale elevilor. Conform rezultatelor prezentate aici, băieții au nevoie de mai mult sprijin la lectură, fetele, la matematică. Cu toate acestea, succesul nu poate fi obținut doar de către cadrele didactice, familia și mediul social al copiilor sunt și ei implicați în procesul de socializare și ar trebui să încurajeze aceste situații (vezi OCDE, 2009).
